joi, 28 februarie 2008

Serpii cobra din blogosfera

N-ati simtit niciodata ochi atintiti in permanenta asupra voastra?
E bine sa nu-i intalnesti niciodata, dar exista cu siguranta. Din ce se hranesc, de unde isi alimenteaza foamea de paradoxal, de celebritate? Din tot ceea ce misca pe bloguri in jurul lor. Sunt o specie humanoida aparte, care isi scutura solzii la ceas de noapte, sau de zi, functie de programul de lucru cu acces la internet. Sunt periculosi, desi nu lasa sa se vada intotdeauna. Cotrobaie prin arhive, isi fac planuri de lupta, lucreaza in echipe, sau pe cont propriu, depinde de imprejurari. Daca-i intalniti, e bine sa-i tineti la distanta, cat mai departe de voi.

marți, 26 februarie 2008

BBW Greek-Romanian roundtable Business Conference & Awards

On the 25th of February, 2008
at Hotel Ibis in Bucharest took place the 10th Edition of the Greek-Romanian roundtable Business Conference and Awards . The diplomats from the Greek Embassy in Bucharest have been invited, a lot of bankers, and business men from the Greek companies developing activities in Romania. The general atmosphere was friendly and fruithfull as people know each other very well and due to the good results of the Greek investments in Romania. Mr Ianis Pascalis from the Embassy of Greece with 32 years of activity in the economic diplomacy has presented the business climate between Greece and Romania. He mentioned that Greece is situated on the 10th place as investments founds and on the 5th place according to the BNR statistics among the EU countries which have invested in Romania.
The Greek investments in Romania are concentrated in the bank system in a percentage of 35%, in telecommunications: Romtelecom, Cosmote, in industry, retail, constructions, animal growth and agriculture, tourism, water bottling and juices , cheese, food, glassware si metals-zinc, aluminium, real estate.
The banks with greek capital : Alpha Bank, BancPost, Piraeus Bank, Egnatia Bank, Banca Romaneasca are an important part of the banking system in Romania.
The Greek exports to Romania consist in: fruits, food, vehicles, aluminium components for construction, plastics, paper; the Romanian exports to Greece consist in: aluminium, zinc, asphalt, meat, industrial equipments. The Greek exports are bigger than the Romanian ones, so the balance is on Greece favour.
The representatives of the banks and the Greek business men have been invited to present the results of the investments made in Romania in the last years.They presented the economic climate as a very good one, in nice words, being satisfied with the final results of the investments in Romania. They said that is not easy to find here in Romania good workers, or high standard professionals ready to devote themselves to a company with no limit of loyalty. The Awards have been granted to the most representative bankers and business men from Greece and Romania.

luni, 25 februarie 2008

Concluzii din blogosfera

Azi a reusit sa ne ameteasca cu totul. Intrebarea este, de ce un om matur ajunge sa urasca intr-atata pe toata lumea, incat face victime din toate gasculitele din blogosfera, care parca intra-n sevraj cand apare el prin preajma. Un om cu atata putere hipnotica asupra fetelor fara stapan, ar trebui sa faca ceva mai bun cu puterile sale.
Citind posturi de-ale lui perverse din 2006, mi-am dat seama ca dintotdeauna a dominat prin aceleasi metode perverse: s-a purtat golaneste, a vorbit vulgar si de-aici si-a cules victimele. Din reactiile lor de femei pierdute definitiv si irevocabil.

vineri, 22 februarie 2008

Drumurile mele

De fiecare data cand ma urc in masina, ma gandesc, ca la capatul drumului ma asteapta ceva frumos. De atatea ori am simtit acest lucru, de atatea ori m-am urcat in masina, am ascultat muzica in boxe si mi-am imaginat ca totul se intampla conform planului stelar.

Sunt cu Sanziana, mergem la Auchan, drumul e scurt de vreo cateva minute, ajungem repede, ne intoarcem repede.

Sunt la Milano, ne urcam in masina si mergem la targ. Autobuzele speciale se umplu de oameni cu ecusoane in piept, e clar, toata lumea acolo merge.

Sunt cu Cristina la Seoul, am coborat din avion si luam un taxi. Drumul dintre aeroport si oras este destul de lung, copacii strajuiesc autostrada, sunt imbracati in plase de metal, sa fie protejati de vanturi.

Sunt cu Mioara la Stockholm, facem drumul dinspre aeroport spre oras, nu ne-asteapta nimeni, asa ca ne descurcam singure, am mai facut acest lucru de atatea ori. Imi amintesc acum un drum cu masina foarte aventuros. Ingela ne asteptase la Goteborg si trebuia sa mergem cu masina pana la Ytterby. Pe drum ne-a cedat un pneu de pe dreapta fata, unde stateam eu, deci trebuia schimbata roata. Ingela conducea masina lui Matz, un coleg de la firma. Nu cunostea masina, habar n-avea unde e roata de rezerva, de unde se deschide portbagajul. Ma intreba pe mine. Eu nu stiu sa conduc, daramite sa stiu ce are suedezul in masina aia. Ingela se pierduse cu firea si ma intreba de luminile de avarie. Daca stiam de unde se aprind, i-as fi spus, dar nu stiam.

Pe autostrada treceau masini in goana, noroc ca intr-un final Ingela a gasit un triunghi reflectorizant ca sa semnaleze avaria. Dar unde e roata de rezerva? Intr-un final am descoperit si unde era ascunsa roata de rezerva, dar cine-o scoate din masina? Cine pune cricul, cine scoate roata, cine schimba roata? Un sofer de taxi ne-a scos din incurcatura, si-a suflecat manecile la camasa alba, a fixat roata la locul ei, a incasat 100 de coroane suedeze de la Ingela si am pornit la drum mai vesele ca la inceput.

Sunt la Oslo, am coborat din avion, aici uneori m-asteapta Steven, de data asta este la datorie, nu s-a eschivat. Ne bucuram de revedere, mergem in parcare si plecam spre oras. Drumul e stancos si plin de copaci pe ambele parti, din loc in loc se vad case. E bine, e cald, miroase frumos, vorbim de una de alta, ne oprim in OsloCity; bucuria oamenilor mari: un soft ice mare cu glazura de ciocolata, ce kilograme in plus, ne facem de cap, ne asezam la o masa.

Sunt la Helsinki, cei de la Economic tot cu Dacia neagra ne plimba prin oras, sa se uite la stop lumea la noi ca la cine stie ce aparitie, cu numar de CD. Si-au luat masini ca lumea, dar nu si pentru delegatii care vin din tara. Acestia trebuie sa simta romaneste.

Sunt in Copenhaga, azi plecam cu masina spre Sonderborg, mergem cu feribotul, am trecut de Micuta Sirena, trecem pe langa Castelul lui Hamlet, ce aventura, seara la desert mancam banana spleet recomandata cu caldura de Dan G.

Sunt la Vienna, cu Raoul, care e si simpatic uneori, dar si gretos alteori, dar nu ma intereseaza, nu am venit sa ma marit cu el, am venit sa facem afaceri impreuna. Daniela, fitzoasa ca de obicei, mai e si proasta pe deasupra. Una peste alta, ne arata orasul, ne explica regulile jocului, maine pornim la drum pe cont propriu.

Suntem la Frankfurt, plecam cu masina la C&A cu Raoul, continuam cu avionul si pe urma ne intoarcem cu trenul pe valea Rinului. Sunt obosita, observ castele pe dreapta, castele pe stanga. Lenus ma intreaba ce-i cu atatea castele. Atunci ma uit pe harta si-i spun suntem pe valea Rinului.

Sunt in Dubai, plecam cu masina spre Abu Dhabi, traversam desertul ca sa luam avionul spre casa. E furtuna de nisip, nu se vede nimic in jurul nostru, credeam ca nu mai ajungem niciodata la aeroport.

Sunt in Kuwait, prima oara in Orient, Victor m-a luat de la aeroport, mergem spre oras, la hotel, sunt curioasa sa vad cum arata lumea de aici.

Sunt in Siria, cu toata trupa, mergem cu masina prin oras sa vedem Amman-ul, femeile de aici sunt mult mai emancipate, deja ti se pare totul mai apropiat de Europa.

Sunt in Cipru, aici m-am plimbat mult cu masina cu Costas, cu Nicos, se conduce pe dreapta, merg la muntele Trodos, la mozaicuri, la Paphos, la locul unde s-a nascut Afrodita.

Sunt in Grecia, cand la Atena, cand la Salonic, depinde de sezon, sosele aglomerate, poluare multa, agitatie mare, arome si muzica traditionala.

Aceasta insemnare e un memento mori, pe care sper sa il dezvolt candva.

marți, 19 februarie 2008

Salonul cu oglinzi

Cand am pasit inauntru imaginile ni s-au proiectat in toate oglinzile care tapetau peretii. O senzatie ciudata, numai noi, am ocupat o masa si dintr-o data parca se umpluse camera. Prin usa deschisa se vedea forfota de afara. Un du-te vino, normal pentru un aeroport central european. Intr-un colt era masuta de cafea, cu fursecuri si alte delicatesuri. Ma gandeam la ce-am lasat in urma, dar ma grabeam sa-mi alung gandurile rele. Trebuia sa ma detasez, altfel n-as fi putut sa merg mai departe. Stiam ca intotdeauna, indiferent de ce s-ar putea intampla, am sa ma intorc acasa. Acasa, era locul acela total diferit de sclipitoarea imagine a cristalelor de aici. Acasa era locul acela unde traiam chinuit, dar fericiti, in felul nostru. Acasa era locul acela unde ne lipseau multe, dar umpleam golurile in felul nostru. Acasa era locul de unde plecam si ma intorceam intotdeauna.

Sa-ti faci curaj din fire impletite

Sa stai sa cauti raspunsuri la intamplari absurde, e ca si cum ti-ai face curaj din fire-mpletite.

Sa incerci sa patrunzi in gandirea unora e ca si cum ai da cu piciorul in poarta sarutului, sau si mai rau, te-ai invarti prin lume in asteptarea apocalipsei. E firesc, ca atunci cand ti se pare ca totul se roteste, ca-ti fuge pamantul de sub picioare, sa te opresti, sa reflectezi si numai apoi sa mergi mai departe.

vineri, 15 februarie 2008

Ce-am descoperit pe net

Cautand pe net am descoperit site-ul pictorului Sabin Balasa:

http://www.sabinbalasa.com/index.htm

Nu picta rau deloc, dupa parerea mea, cu unele exceptii.

joi, 14 februarie 2008

Traim intr-o lume ciudata

Toate lucrurile simple, normale, firesti deranjeaza. Sunt psihopati care reactioneaza violent la normalitate. Sunt unii care se zburlesc din te miri ce, dar pe tine te sfatuiesc sa nu reactionezi, sa ignori totul, sa te faci ca raul nu exista.
Si cum as putea face asta cand sunt atacata zilnic. Ma fac eu ca nu observ o zi, o saptamana, dar cand vezi ca-ti tot taie calea peste tot, te-apuca scarba. Chiar nu inteleg pana unde poate duce setea asta de a se baga singuri in seama.M-am saturat, asta e sigur.

Valentine's day - la sfarsit de zi

Este prima Zi a Indragostitilor pe care am petrecut-o in lumea virtuala. In anii trecuti m-am aflat in lumea expozitiei de cadouri pentru Valentine's day. In lumea reala, e vanzoleala mare. Toata lumea cauta, probeaza, miroase, intreaba, se saruta, se iau de mana, cumpara, pleaca, revin. Se intalnesc prieteni, colegi,rude, profesori, adolescenti, studenti, oameni de varsta a treia. In lumea virtuala,unii spun ca-i frumos, altii spun ca-i urat. Unii se bucura, altii sunt tristi. Unii sunt exaltati, altii sunt deprimati. Unii incepusera sa se planga de ieri, altii cu noaptea-n cap vroiau sa se sinucida, sa se arunce-n cap, sa se impuste, fiecare dorind in felul acesta sa atraga atentia celor din jur. Procentual, nu-mi dau seama, exact, cati se bucura de aceasta zi si cati sunt exasperati de ea. Daca aceasta stare de nemultumire totala este reala, sau fabricata, asta nu avem de unde sa stim.

All for Love-Rod Stewart, Sting, Brian Adams

De Ziua Indragostitilor-cu dedicatie speciala:

miercuri, 13 februarie 2008

Drumul spre Caracal

Mi-am amintit acum de vremea cand mergeam destul de des la Caracal. Acolo era o fabrica de tricotaje care producea treninguri pentru export. In SUA, Suedia, Germania, Norvegia, Finlanda, se exportau treninguri si sweatshirturi, hanorace si tricouri. Parca vorbesc in limbi straine despre exporturi romanesti de tricotaje.
De obicei, mergeam cu masina, impreuna cu parteneri din Suedia, Norvegia, Austria.
Drumul spre Caracal este presarat din loc in loc cu sate de romi, unde vilele gen pelisor au luat locul caselor de chirpici si lut de alta data. Este mai mult decat lux, este opulenta.
Cand treceam cu masina prin aceste sate, ma rugam in gand sa trecem mai repede, sa nu intrebe nimeni ce si cum, pentru ca eram satula de comentariile rautacioase ale dragilor nostri parteneri de afaceri, care nu ne iertau niciodata, cand venea vorba de ironii ieftine. Trebuia sa zambesti mefistofelic, sa gasesti vorbe de duh, sau sa le raspunzi cu altceva, sa incerci sa deviezi subiectul.
Dupa ce scapai de imaginea opulentei si a prostului gust, intrai in zona crescatoriilor de porci, unde pe o raza de zeci de kilometrii mirosea a balegar. Cand intra mirosul in masina, prin geamurile inchise, deja delirul era maxim. Bengt Stevensson era cel mai fericit in acele momente, il umfla rasul si incepea cu remarcile lui de zile mari: Channel, nu alta, sau de ce oare miroase asa pe-aici, de la porci? Dupa ce depaseam aceasta zona, trebuia sa aerisim masina, sa o deodorizam, sa incercam sa ne recapatam demnitatea, pozitia de negociator stapan pe situatie.
Caci asta trebuia sa le inspiram partenerilor nostri de afaceri, ei se cam obisnuisera sa ne umileasca din orice. Cand toata lumea te denigreaza ca natiune, este foarte greu ca tu, un singur om, sa explici lumii ca ceea ce se spune si se scrie, nu este adevarat, ca este o perceptie gresita asupra realitatii din tara ta.
Sunt lucruri care trebuie lamurite de la tribuna inalta, prin discursuri clare si prin puterea exemplului.

duminică, 10 februarie 2008

Zodia Rac

Am crezut ca n-are importanta in ce zodie te nasti. Mai tarziu am aflat ca de fapt, de aici vin toate. De cate ori am atins un prag al devenirii, am primit un semn, cativa pasi inapoi.

Am strabatut lungi traiectorii ale cunoasterii, mi-am purtat pasii prin orasele mari ale lumii, am cunoscut oameni, am vazut muzee, monumente istorice, orase vechi, catedrale si pagode, hoteluri de lux, ambasade si piete, aeroporturi si magazine, parcuri si gradini, autostrazi si gari, firme celebre si magazine de aur, stralucire si saracie, oameni bogati si oameni care dorm pe strada, am vazut toate astea intr-o viata de om. Am vazut Occidentul, am vazut Orientul, am vazut mari, lacuri si oceane, pe toate le-am vazut in aceasta viata. Pe urma, am aflat ca ar fi bine sa nu marturisesc ca am vazut toate astea, ca asta ar insemna ca ofensez pe cei care n-au mers cu avionul niciodata, sau care n-au depasit granitele tarii niciodata. Din pacate, eu timpul inapoi n-am cum sa-l dau, nici amintirile nu mi le pot sterge din memorie, pentru ca sunt reale, nu sunt inventate de mine. Bogatia de idei si sentimente pe care le-am adunat in mine, ma definesc. Cunostintele acumulate s-au dublat, s-au triplat, s-au inzecit, nu pot sa ma fac ca nu exista. Incerc sa ma mentin la un nivel mediu, normal, dar fac ce fac si ma detasez. Asta nu ma ajuta, ba dimpotriva, imi atrage dezamagirea.

Acum am sa incerc sa ma desprind de rutina, de micile obiceiuri pe care le-am adoptat in ultimul timp, am sa ma-nchid in mine, nu e nici prima, nici ultima data cand se-ntampla asta, apoi am sa hotarasc ce am de facut.

Zorba-bouzouki live

Am trait emotia spectocolului de bouzouki in Atena, cu farfurii sparte pe scena, pe podea, pe mese. Doream de mult, sa il revad. Am gasit ceva aici:

sâmbătă, 9 februarie 2008

Cu usa inchisa-amintiri

Mi-am amintit ca azi e 9 februarie. O zi cand mi s-a nascut un frate si mi s-a prapadit un tata, dar in ani calendaristici diferiti, bineinteles. Despre frate, am sa povestesc poate alta data, dar despre tata, trebuie sa povestesc putin.
In ianuarie fusesem la parinti, dupa revelion, ce-i drept. Tata, Dumnezeu sa-l ierte, mai avea niste sampanie intr-o sticla si ne indemna la masa cu ea. Eu, stiind ca-i face rau alcoolul, i-am zis, lasa, tata, ca bem alta data, cu alta ocazie, dar ocazia aceea n-a mai existat niciodata. Pe urma, un sicriu greu de stejar, cu care s-au chinuit multi oameni pe drumul in panta de la Manastirea din Predeal, l-a adapostit pe tata pe ultimul lui drum.
Dupa vreun an l-am descoperit pe un bun prieten de-al lui din tinerete, avea un atelier de croitorie pe cheiul Dambovitei, aproape de Bulandra. M-am dus sa-i fac o vizita cu o sticla de sampanie. Cand m-a intrebat de ce, i-am povestit. El, un barbat frumos, ajuns la o varsta venerabila, fost mare crai in tineretea lui, care schimba neveste, avea copii cu toate si platea nu-stiu-cate pensii alimentare, mi-a zis: ma, taica-tu si cu maica-ta s-au iubit ca niste nebuni, se certau si se iubeau. Si mi-a mai spus pentru ca tata nu mai era printre noi, sa nu cumva sa indraznesc sa ma duc la alt croitor din Bucuresti, sa vin la el, ca altfel ma blesteama.
Ei fusesera amandoi croitori de lux, la Apaca, sau FCTB, la inceput, iar pe urma creatori de moda pe la casele de moda de lux din Bucuresti. Erau buni prieteni, dar cu destine diferite. La cativa ani s-a prapadit si bunul sau prieten. Acum sa vreau si chiar mi-e foarte greu sa merg la croitor.

vineri, 8 februarie 2008

Pentru ca azi promovam frumosul,

Va invit sa vizitati: http://www.dream-events.ro/ organizeaza nunti si evenimente.
Merita vizitat.
L-am propus si la RoBlogFest, este bine facut, cu multa minutiozitate si pasiune.
Va invit sa-l votati din 14 februarie.

Valentine's day se apropie-magazin virtual

Anunt preluat de pe WeBlog.ro- http://corneliu-niculescu.weblog.ro


Mi-am deschis magazin virtual, noroc cu copiii astia care ma ajuta si ma promoveaza.
Acum pe pagina mea, www.corneliu-niculescu.ro , am inaugurat magazinul de cadouri pictate de mine. Inimioare pictate pe sticla, cu dedicatii asortate, picturi miniaturi, numai bune de cadou. Toate sunt autentice si pot fi cumparate de aici:
1) intrati pe blogul meu si vizitati expozitia mea de pictura.
2) dati click pe site, se deschide magazinul virtual, program non stop.
3) comandati ce vreti voi, preturile sunt accesibile.

Va astept cu drag.

joi, 7 februarie 2008

Teatrul din blog a fost ales

Aseara de pe blogul Rusoaicei am aflat ceea ce ma interesa; Abjectu de WeBlog.ro si Ozanessme de Blogspot.com au fost alesi pentru teatrul din blog.
Antonio Eram a mediat evenimentul pe blogul sau, mentionand si ziarele care au scris despre aceasta.
Abjectu, e abject in termeni, uneori, dar scrie foarte bine: e descriptiv, e analitic, e inventiv, dar mai ales are un umor tonic, in cavalcade, cand incepe sa analizeze un personaj ai senzatia ca nu mai termina niciodata, te sufoci de ras. Povestea celebrelor tampoane parfumate, care face obiectul alegerii juriului, merita citita, e aici, la indemana oricui.
Ozanessme, este de o puritate absoluta, pe blogul ei e liniste, o aroma mentolata pluteste in aer, scrie calm si frumos. Despre ea n-am mai auzit pana ieri, neregasind-o prin blogroll-uri pe nicaieri, n-am fost niciodata acolo. Nu are cititori multi, sau poate nu-i accepta pe toti. Scria acolo ceva ce mi-a placut: inainte sa intri pe blogul meu sa-ti dai bocancii jos, sa te descalti, cu alte cuvinte sa-ti lasi rautatile la intrare.
Le transmit felicitari celor doi bloggari-alesi in competitie si le doresc succes.

miercuri, 6 februarie 2008

RoBlogFest 2008

 
Nominalizat roblogfest 2008

Despre WeBlog.ro

De vreo doua saptamani aceasta platforma .ro este atacata in mod sistematic de fosti detinatori de bloguri care nu-si gasesc linistea pe alte platforme.com.
La inceput, am crezut ca este doar o joaca de copii, dar de la o zi la alta, jocul lor devine din ce in ce mai insistent si mai violent, prietenii virtuali care mai detin bloguri la WeBlog au iesit din umbra, iar distractia are un scop foarte precis: denigrarea blogurilor existente pe WeBlog si determinarea posesorilor de bloguri sa paraseasca aceasta platforma. Este un fel de razbunare pe Adminii WeBlog, care la un moment dat i-au cenzurat, sau le-au inchis blogurile din motive legate de nerespectarea regulamentului intern. Ce e de facut in aceasta situatie, nu stiu exact, dar daca vreti sa vedeti detalii, accesati http://www.campulverde.weblog.ro, replica lor la blogul http://greenfield.weblog.ro , sau vizitati blogul: http://eventivu.wordpress.com unde veti gasi detalii picante. Scopul meu nu este de a le face trafic acestor bloguri, ci de a prezenta o situatie de fapt.
Acesti internauti se folosesc de soft-uri care pot transmite mesaje de la orice adresa vor ei, pot redirectiona blogurile lor catre orice blog existent, fara acordul posesorului de blog si multe altele.

marți, 5 februarie 2008

If you want to play games on your PC, click on this link:

https://www.uvme.com/uvmguest/signup/292051NE

RoBlogFest2008

roblogfest 2008

Sarkozy et Carla Bruni-L'amour d'un president

Franta l-a ales presedinte pe cel mai rebel barbat in dragoste. Casatorit, cu copii, ajuns presedinte si-a dat frau liber pasiunilor, a divortat, se afiseaza cu iubita in lume, se recasatoreste.
Cat de blamata a fost Lady Diana cand si-a permis sa calce stramb, sa-si traiasca viata.
De fapt, in final, dragostea i-a atras moartea intr-un accident provocat la comanda. O singura data isi daduse frau liber pasiunilor, se eliberase de inhibitii, paparazzi o filmasera pe yacht fericita, dupa aceea a disparut rapusa de ura si regretata de toata planeta Pamant.
Am gasit la Bucurenci un articol din care am extras cateva pasaje:
"Avec Carla, nous avons décidé de ne pas mentir", avait dit M. Sarkozy, qui s'affiche depuis mi-décembre avec la chanteuse et ex-top model. Concernant un éventuel mariage, le président avait ajouté "avec Carla, c'est du sérieux", tout en assurant qu'il "y a de fortes chances pour que vous l'appreniez quand ce sera déjà fait".

Les rumeurs d'un mariage civil, persistantes depuis lors, ont fait rage jeudi et vendredi. Jeudi, de nombreux médias s'étaient ainsi rués à la mairie du XVIème arrondissement de Paris, suite à des bruits de mariage imminent, voire en cours. 14 Janvier 2008.
Faptul ca ne-a vizitat ieri, pentru cinci ore, mi-a starnit un pic revolta. Dar n-am dreptul sa judec pe nimeni. Ma gandesc numai ce nedrept e tot ce se intampla in jurul nostru, uneori.

luni, 4 februarie 2008

Diade, triade si mimoze

Pictura impresionista, abstracta, suprarealista versus pictura naiva, kitch.
Literatura simbolista, existentialista, absurda versus literatura contemporana din scenarii de telenovele.
Aceste contrarii au existat si exista in continuare. Este bine sa stim unde ne incadram, caci daca ne imaginam ca suntem demni de a trai printre imagini abstracte, printre simboluri existentiale, dar suntem incorsetati de limitele existentei noastre mediocre, atunci insatisfactiile vor scoate din noi la iveala ce avem mai rau.
Daca vom incerca sa ne temperam aceste porniri violente si vom alege alte mijloace de exprimare decat cele triviale, cu siguranta vom convietui si trai mai frumos. Este la latitudinea noastra sa ne grupam in diade, triade si mimoze.

duminică, 3 februarie 2008

Duminica mea

Duminica e ziua cand ma transform intr-un om simplu, muritor de rand. Ma opresc pe drum la brutaria turceasca si iau covrigi proaspeti si pufosi, pe care incep sa ii impart pe drumul spre biserica. Ma opresc la chioscul de ziare si-mi iau revista preferata, din solidaritate cu cei care-o produc. La ora cand merg eu, unii oameni incep sa se intoarca de la sfanta Liturghie. Sunt oameni in varsta, cu straie de duminica, livizi la fata si suparati pe viata. M-am imbracat in rosu, culoare tonica, incerc sa vad ca este soare, e frumos afara, vine primavara, sa ma setez la optimism.
Impart covrigi, maini albe, noduroase, muncite, maini batrane, reci, mi-ating degetele. In curtea bisericii sunt oameni multi , pe unii ii intalnesc mereu acolo, jenati, stand pe banci, sau in picioare, uitandu-se timid, ma fac ca nu observ, sper sa reusesc sa nu dezamagesc pe nimeni, e un sentiment ciudat, mai apare si cate un copil mai colorat, mai indraznet. M-am descurcat destul de bine, aprind lumanari, cumpar si cateva bratari de la biserica, apoi preotul ne miruieste si ne ureaza pofta buna. De fapt preotul Daniel, care este un preot avangardist, cu totul special, spune: sa aveti ce manca, ca pofta sigur aveti.
Urmeaza plimbarea prin piata, placerea de a cumpara verdeturi, citrice, cafea proaspat rasnita, pui proaspat, branza si diverse, ca azi facem gratar.
Toata lumea e la cursuri, la examene de master, in sesiune, sau invata pentru master online, dar mai pe seara, vom face o pauza, noi neprinsi in examene vom atata focul, vom imbiba atmosfera de aromele specifice puiului fript si vom sta cateva minute impreuna, sa ne bucuram ca suntem sanatosi si ne iubim.

sâmbătă, 2 februarie 2008

Despre mine

Fotografia mea
Sunt un om obisnuit, dar cu pretentii.