marți, 25 martie 2008

La Cafeneaua Artistilor

Ne-am intalnit in fata la TNB, intr-o duminica de ianuarie, dimineata la 10,00. Urma sa ma vad cu niste colegi de liceu de care ma despartisem cu multi ani in urma. Ne-am strans in brate dupa atatia ani, de parca ne despartisem cu cateva zile in urma. Erau emotionati, de fapt eram emotionati cu totii. Am fost un fel de Alba ca zapada si cei sapte magnifici, pentru ca asa a fost sa fie. In Cafeneaua Artistilor, atmosfera relaxata, miros de pizza si de tutun. Ei au baut bere, eu cafea. Nu reuseam sa fim coerenti pentru ca fiecare avea ceva de spus. Erau atatea lucruri care trebuiau spuse, despre noi, despre ceilalti. Am hotarat sa aleaga ei un restaurant, caci se pricep mai bine. Cred ca am stat vreo patru ore, tot nu ne induram sa ne desprindem de pe scaune. Ne-am promis sa repetam intalnirea, dar cu siguranta, a fost prima si ultima, deoarece Costica-Marsupialul a plecat intre timp dintre noi. In viata este bine sa faci lucrurile la timpul potrivit, altfel, poate fi prea tarziu.

Niciun comentariu:

Despre mine

Fotografia mea
Sunt un om obisnuit, dar cu pretentii.