marți, 30 iunie 2009

Optimisti, sau pesimisti?

De unde vine optimismul si pesimismul?

O variatie genetica ar putea sa explice diferentele intre persoanele optimiste si cele pesimiste, potrivit unui studiu publicat de cercetatorii britanici in revista Proceedings of the Royal Society B. Studiul a fost coordonat de Elaine Fox, de la Universitatea Essex din Marea
Britanie, si a fost efectuat pe un esantion de 97 de persoane.

Oamenii de stiinta au demonstrat deja, prin studii anterioare, ca gena 5-HTTLPR controleaza nivelul de serotonina, o molecula ce transmite mesajele chimice in interiorul sistemului nervos central si care este implicata mai ales in mecanismul somnului si in declansarea starilor de depresie. O serie de medicamente
antidepresive a fost conceputa, de altfel, de cercetatori pentru a regla concentratia de serotonina din organism.


Cercetatorii au identificat trei variante ale acestei gene, din care doua perechi de gene alele scurte influenteaza in mod direct riscul de aparitie a depresiilor si a tentativelor de sinucidere, prin faptul ca determina o reactie neurochimica exagerata a organismului in situatiile stresante.

Cercetatorii au proiectat in fata voluntarilor o serie de imagini, grupate doua cate doua, extrase dintr-un test psihologic international. Imaginile erau impartite in trei categorii: negative (care inspirau teama sau stres, precum imaginea unui paianjeni sau a unei persoane pe punctul de a se sinucide), erotice sau agreabile si imagini neutre. Fiecare grup de doua fotografii continea imagini din categorii diferite.

Din totalul voluntarilor, 16 persoane purtatoare de gene alele lungi au fost interesate de imaginile agreabile, ignorandu-le pe cele nelinistitoare. Cei care erau purtatori de gene alele scurte nu au prezentat aceasta tendinta, iar preferintele lor pentru una dintre cele trei categorii de imagini nu au fost la fel de clare.

Cercetatorii considera ca genele alele lungi au functia de a distorsiona realitatea pentru a proteja, fapt care permite organismului “sa reactioneze mai bine in cazuri de stres”. Absenta acestor gene determina, probabil, o mai mare vulnerabilitate in fata schimbarilor de dispozitie si a anxietatii. (Mediafax)

luni, 29 iunie 2009

Flori de ziua mea



Amintiri despre ziua mea

Dimineata imi aminteam de sarbatorile si de cadourile primite de ziua mea. Cand eram mica m-am sarbatorit mai putin pentru ca cea mai sarbatorita era sora mea mai mare. Dar nu m-a deranjat niciodata acest lucru. De obicei primeam cadou papusi. La nouaspezece ani am primit un urs cu ochii rotunzi. La douazeci de ani am primit cadou un papagal intr-o colivie. Papagalul se numea "douazeci" dar a evadat repede pentru ca eu am plecat la Ostrov, la copilit de vie si el cred ca s-a suparat.
De ziua mea m-am logodit dupa ce am terminat facultatea. A fost o petrecere de pomina cu militia la usa, alertata din proprie initiativa pentru ca vis-a-vis erau blocuri cu chilieni si ei erau de paza tot timpul.
Pe urma m-am serbat la birou cu colegii, acasa cu familia si prietenii, sau la Olimp, la tratative cu multa lume de la fabricile de tricotaje, inclusiv clientii nostri din Norvegia si Suedia.
De obicei primeam cadou parfumuri, margele, cosmetice si mai ales flori.
Acum cativa ani am organizat o petrecere retro cu amicii din facultate. Am facut-o la curte, s-a dansat toata noaptea afara si a fost foarte frumos.
Acum am serbat in familie iar cadoul miroase bine.

Tribute to Michael Jackson

duminică, 28 iunie 2009

Peisaje exotice



Pentru vacante onirice.

sâmbătă, 27 iunie 2009

Lala Song - Hit-ul verii 2009

Se potriveste cu vremurile pe care le traim, confuze si ciudate:

Prin restaurante in Bucuresti

Acum doua seri am fost la Harbour in Amzei cu colegii de MBA, era ultima seara impreuna, ultimul examen. Acum o saptamana am fost cu ex-colegii de facultate la Monte Carlo in Cismigiu. In seara asta am fost la restaurant cu familia sa ma sarbatoresc pe mine "in advance". Am mers in Herastrau la Trattoria Il Calcio. Am stat afara pe terasa. A fost vreme frumoasa, n-a plouat. Au fost si focuri de artificii. Am comandat numai mancaruri interzise: pizza, paste, tort krantz, inghetata. Ne-am simtit foarte bine.

vineri, 26 iunie 2009

Black or white - Michael Jackson

Cred ca aceasta a fost marea dilema a vietii sale. Si-a dorit foarte mult sa-si schimbe culoarea pielii. Dumnezeu sa-l odihneasca!

miercuri, 24 iunie 2009

Cadou de ziua mea primit inainte


Aseara l-am primit si mi-au trecut toate supararile de peste zi, saptamana, luna...

marți, 23 iunie 2009

Nu sunt dependenta de shopping

Dar imi place din cand in cand. Am o fixatie mai veche pentru un sacou de in culoare natur pe care il tot caut si nu-l gasesc. Am unul facut din panza de pictura, dar vreau unul nou. Si imi tot cautam papuci sau opincute mov, caci am o multime de genti la care s-ar potrivi si mi-am gasit aseara. Am uitat sa povestesc despre shoppingul de vineri din mall cand mi-am luat doua genti, dar a meritat. Era o oferta la Aldo.

sâmbătă, 20 iunie 2009

Duminica 21 iunie


Astazi este solstitiul de vara.
Este a doua duminica dupa Rusalii, ziua Sfintilor Romani.
De solstitiul de vara, adica de MidSommer am fost de cateva ori in Suedia. De la nordici am invatat sa ma bucur de viata. Ei celebreaza MidSommer cu colegii, cu familia. Barbecue la firma, cu fructe exotice, sau excursie cu autocarul pana la ferry boat si de acolo party cu staff-ul in drumul spre Copenhaga si inapoi, asa am sarbatorit MidSommer in Suedia.
Am amintiri frumoase care imi coloreaza viata.

La Monte Carlo, in Cismigiu


Canta Zorba cand am ajuns in dreptul pavilionului din Cismigiu. Amicii mei erau cu totii la mese cand am ajuns acolo. Am uitat ca nu trebuie sa-mi imbratisez colegii si prima a fost o prietena care a fost in SUA, dar s-a intors in februarie...uitasem complet si la urma urmei nici nu are importanta. A fost interesant ca au venit si alti colegi din alti ani, unii in cautarea unor iubiri trecute. Fotograful de la ASE n-a ratat momentul, a venit in parc dupa noi.
Mirosea a tei, lumea se plimba pe lac, era umbra, batea un vantulet racoros, a fost frumos.Am mancat si profiterol in amintirea vremurilor din facultate.
Mi-am dat seama ca femeile imbatranesc mai frumos ca barbatii, asa, ca o concluzie.

vineri, 19 iunie 2009

Astazi ma intalnesc cu ex-colegii de facultate


Este celebra noastra intalnire anuala. Sa vedem cum am mai evoluat in ultimul an. Hmmm...
Mi-a adus margarete. Iar m-a suparat acum doua zile. Acum a venit linistit si mi-a adus flori. E deja un ritual.

Aseara imi venea sa ma plimb prin Bucuresti

Am iesit mai devreme de la cursuri si aveam un chef de duca prin parcuri si cafenele, dar mi-am revenit repede, a fost suficient sa dau cateva telefoane.
Ma tentau bancile din parcul Ateneului. Sa stau acolo sa vad lumea care trece, sa vad porumbeii, sa vad masinile care polueaza...Sa miros Bucurestiul, sa ma bucur de el.
M-ar fi tentat sa stau la o terasa afara, sa beau o limonada cu gheata si sa ma bucur de viata. Dar realitatea este alta, asa zice in reclama, asa ca m-am dus acasa.

joi, 18 iunie 2009

Amintiri (reloaded)

Azi mi-am amintit de o petrecere din liceu la care gazdele, niste prietene de varsta noastra ne-au pregatit o tava mare cu nuci si castane coapte, alune, fructe si vin fiert. Mirosul acela amestecat de toamna care da in iarna mi-a ramas intiparit in nari pentru totdeauna.

Ieri am vorbit la telefon cu fosta mea diriginta, profesoara de franceza. Era trista si descumpanita, incercase sa dea de mine, dar nu reusise, iar eu tastasem telefonul ei din memorie cu o zi inainte si nimerisem gresit. Era tare necajita ca si-a pierdut sora din cauza unui accident stupid cu urmari si complicatii neasteptate. Mi-a fost tare mila de ea si mai mult de “ce mare tampenie”, n-am fost in stare sa zic nimic altceva. Sora ei era un fel de suport moral pentru ea dupa ce i s-a prapadit sotul acum doi ani si ceva. Fata ei e in Franta, iar eu o sun din cand in cand. Am promis s-o sun mai des, pana-ntr-o zi… dar nu vreau sa ma gandesc asa departe.

Azi mi-am amintit de faptul ca in scoala generala si in liceu nu am lipsit niciodata de la scoala, de chiulit nici vorba. Dar in facultate, in primul an, inainte de un seminar de contabilitate ne-a venit ideea sa ne ratacim pe coridoarele din cladirea veche si dusi am fost, toata grupa, care era formata din doua subgrupe: noi eram franceza/germana si ceilalti engleza/spaniola.
Cu subgrupa faceam limbile straine, iar cu grupa celelalte seminarii. Aveam o subgrupa “one for all and all for one”, dar si cu ceilalti ne impacam bine. Chiuleam impreuna si ne duceam la Casata la profiterol, sau la Gradinita la cafea, la Ateneu la concert, la plimbare pe Ana Ipatescu pana in Herastrau sau la C. care statea in Armeneasca la ascultat muzica si stat la taclale. Eram spirituali, haiosi, cultivati, ne corectam unii pe altii, eram spontani, ne placeau lucrurile bine facute, tineam unii la altii, ne vizitam reciproc, invatam impreuna, dormeam unii la altii, parintii ne cunosteau prietenii, ne distram impreuna, aproape saptamanal, faceam revelioanele impreuna. Ce ne placea foarte mult la petreceri, dupa ce oboseam dansand, mancand, discutand, jucam mima. Eram in stare sa petrecem ore intregi cu jocul asta si nu ne mai trebuia nimic altceva. Poate de aceea tinem legatura dupa ani de zile si ne intalnim in fiecare an, in a treia sambata din iunie.

marți, 16 iunie 2009

Flori de munte


Sa te ratacesti in iarba...

duminică, 14 iunie 2009

De weekend

Ieri am spalat toata casa. Am umplut balconul de rufe. De unde aparent erau cateva lucruri de spalat, am reusit sa schimb cearsafuri, cuverturi, prosoape, husele cainelui care cotrobaie prin toate paturile din casa. Cainele naparleste, i-am pus deja FronLine si ce-i cu asta? Cred ca aduna toti puricii din cartier cand vine in casa, deci e de munca, nu gluma. Si se tot agita, hop-tzop in pat, schimba patul, se urca-n fotoliu, de-acolo pe canapea. Degeaba am sters si periat covorul din sufragerie in urma cu trei zile, acum e mai plin de par ca niciodata. Iar pe mine ma doare capul la propriu. Am stat in curent sau m-am enervat aseara. Sau si una si alta. Ca asa mi se-ntampla mie: sa inghit si sa iert la comanda. De parca n-as avea si eu limitele mele de om. Acum sunt in dilema: sa fac o tarta cu visine si pui cu dovlecei si ciuperci la cuptor, sau sa intru in greva?
Am timp de gandire.

sâmbătă, 13 iunie 2009

Trei lei bucata de mileu din macrame

Poti sa o intalnesti in fata oricarei piete din Bucuresti. Este foarte curat imbracata, are parul alb, este ridata de grijile vietii. Tine in mana doua mileuri crosetate din macrame. Mileurile sunt apretate si calcate. Nu trebuie sa te intrebi ce vei face cu ele, dar e bine sa te opresti si s-o intrebi: cat costa mileurile?

Trei lei bucata, vine raspunsul prompt si e bine sa le iei pe amandoua (m-am gandit eu automat). I-am dat o hartie de zece lei si am rugat-o sa mi le aseze intro plasa langa revista, sa nu se sifoneze. Isi facea socoteala cu glas tare ca are sa-mi dea inapoi patru lei. Am anuntat-o ca nu-mi datoreaza nimic si atunci s-a luminat la fata pentru a doua oara. Nu am lasat-o sa-mi termine povestea cu pensia mica, pe care o primeste peste nu stiu cat timp. A vrut sa ma convinga ca am facut o fapta buna, iar eu i-am spus ca mai am mileuri de la ea, din alt timp, din alta piata si ca imi aminteste de mama mea. Bineinteles ca mi s-a inmuiat glasul a plans si atunci ne-am despartit.

Pe drum am mai facut si alte “fapte bune” cu dovlecei si castraveti, verdeturi, visine astfel incat de-abia imi mai simteam mainile. E inutil sa spun ca este atata lume necajita pe strazi sambata dimineata, dar catora dintre noi le pasa?

vineri, 12 iunie 2009

Je l'aime a mourir






Pentru cei care stiu sa traiasca intens.

marți, 9 iunie 2009

Planuri de vacanta


Am putea privi oceanul ore in sir. Ne-am bucura de fiecare clipa.
N-ar fi rau deloc, nu-i asa?

luni, 8 iunie 2009

Europarlamentare in Romania in viziunea presei europene

BBC si Spiegel.Online au facut fotografii “sugestive” in salile de vot (desi fotografiatul era interzis).

http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8087898.stm

http://www.spiegel.de/fotostrecke/fotostrecke-43166-9.html

Intrebarea este: cum s-au facut aceste fotografii?
Si alta intrebare ar fi: va exista oare o pozitie oficiala a Romaniei?

Decizia dupa votul de ieri, 7 iunie 2009

De foarte mult timp n-am mai intalnit prostia omeneasca in toata splendoarea ei.
Dar ieri am intalnit-o intr-o sectie de votare. Motiv pentru care am hotarat sa nu mai particip la lucrarile nici unei comisii de votare din tara asta. Eu nu suport sa joc dupa regulile intrigantilor si ale oamenilor slabi care-si joaca murdar cartile.
Nu suport prostia sa-mi dicteze care-i pasul urmator.

vineri, 5 iunie 2009

Dimineata devreme

Imi place dimineata devreme cand strada e putin populata, cand aerul e curat, vrabiutele ciripesc de zor, cand ud florile de la geam si cele de pe balcon.
Panselutele, sporul casei si cercelusul sunt inflorite. Lacramioarele n-au mai inflorit. Albastrelele-nu-ma-uita s-au trecut, la fel si paralutele. Caprifoiul este inflorit si miroase puternic mai ales seara. Trandafirii s-au cam palit. In cartier teii sunt infloriti.
Imi plac dupa-amiezele de vara cand in casa e racoare de la umbra copacilor din fata geamurilor.

miercuri, 3 iunie 2009

Siropul de zmeura


Mama mea facea sirop de zmeura sau de fragi, culese din padure. O femeie de-a locului venea la poarta cu fructele proaspat culese.

Punea fructele intr-un vas, le zdrobea si le lasa la macerat. A doua zi le storcea printr-un tifon iar la sucul rezultat adauga zahar (la un kilogram de suc, un kilogram si jumatate de zahar). Acoperea vasul si amesteca zilnic.

Cand zaharul se topea adauga o aspirina si punea sucul in sticle bine acoperite si le tinea in pivnita casei din Predeal.

Cand mergeam acolo vara ne servea suc de zmeura cu apa rece, in pahare aburinde.

Nu va puteti imagina ce gust bun si ce aroma avea sucul acela, baut in spatele casei langa leagan.

Au aparut rosiile noastre adevarate

Dimineata am cumparat rosii romanesti adevarate.
Ce am luat duminica din piata nu stiu daca erau de-ale noastre, nu prea cred. Si merele care au fost toata primavara in piete erau tot din import: mari, frumoase, dar fara aroma si savoare de mere adevarate.

Despre mine

Fotografia mea
Sunt un om obisnuit, dar cu pretentii.