sâmbătă, 30 octombrie 2010

"Muscata" din fereastra





My Flowers at the end of October







Ciclame si begonii/ghetisoara.

"Avocado" de Bucuresti


joi, 28 octombrie 2010

Calendare 2011


Se pot comanda online aici.

miercuri, 27 octombrie 2010

Eu si bancile

Nu stiu cum se face, dar de cate ori incerc sa ma conving ca lucrurile merg mai bine, constat ca ele de fapt merg mai prost!
Astazi pe la orele 11,00AM am plecat la o banca, sa rezolv la ghiseu o operatiune.
Cand am ajuns in fata bancii doua fete erau afara la o tigara. Una dintre ele, nou angajata de cateva luni de zile, lucreaza la unul dintre ghisee.
La celalalt ghiseu erau doi clienti inaintea mea. Ma asez pe un scaun si astept.
Fata cu tigara intra in banca, deschide usa cu cardul si intra la birouri in spate. Ma asteptam sa vina la ghiseu. Astept...
Dupa vreo zece minute apare fata la ghiseu. Ma ridic si o intreb daca pot sa ma apropii, imi spune ca NU!
Din acel moment am inceput sa ma montez. Dupa mine au mai venit doua persoane.
Fata de la ghiseu incepe sa butoneze laptop-ul.
Da un telefon, o aud spunand cuiva ca e noua in banca, ma gandesc ca isi cauta de lucru si suna la un angajator.
Eu incep sa vorbesc cu o domnisoara din spatele meu despre atitudinea fetei de la ghiseu care lasa de dorit.
Astept in continuare. Nici la celalalt ghiseu lucrurile nu mergeau mai repede, din pacate.
Intrun tarziu, fata de la ghiseu ma striga, atentionandu-ma ca acum putem sta de vorba. I-am spus ca are o bila neagra de la mine si ca daca as fi de la mistery shopping as face un raport foarte nefavorabil despre ce se intampla acolo. Parea absenta. Am incheiat operatiunea in cateva secunde, am semnat, mi-am luat extrasul pentru care am pierdut mai mult de o jumatate de ora.
Adica am pierdut timpul meu pe banii mei!

luni, 25 octombrie 2010

Cum ne condimentam viata?

Mai nou, cu hel, cu scortisoara si ghimbir!

sâmbătă, 23 octombrie 2010

pentru toate femeile care arata bine si sunt destepte, La Multi Ani!

Se spune ca astazi este Ziua Internationala a femeilor care arata bine si sunt teribil de destepte.
Pentru toate femeile un cantec frumos:
Toi et moi

miercuri, 20 octombrie 2010

Cursul OPEN Social Media pentru Companii

In 22 Octombrie 2010.
Detalii aici.

Retelele sociale reprezinta cel mai mare fenomen din istoria Internetului. Petrecem din ce in ce mai mult timp accesand Facebook, Twitter sau Linkedin iar clientii si potentialii nostri clienti si-au creat deja conturi in aceste retele sau isi vor crea in viitorul apropiat. Cursul OPEN Social Media pentru Companii este un workshop interactiv destinat specialistilor in vanzari si marketing, directori de resurse umane, middle si top management din companii romanesti si straine.

A treia editie a cursului se va desfasura pe data de 22 octombrie 2010 intre orele 9.00 – 17.00, la Bucharest Hubb – detalii despre locatie aici. Fotografii de la prima editie aici. Puteti vizualiza slide-urile primului curs aici si ale celei de-a doua editii aici. Fiecare noua editie a cursului vine cu ultimele noutati din domeniul social media, noi studii de caz si provocari. Va asteptam!

sâmbătă, 16 octombrie 2010

O romanca a fost lovita in cap si a decedat la Roma

Totul s-a intamplat pe peronul metroului din Roma in plina zi. Femeia s-a lovit la cap in cadere si a intrat in coma, iar ieri a decedat...
Mai multe detalii aici.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Tribute to John Lennon



In ziua cand a fost impuscat eram singura intr-o camera unde exista numai un radio care emitea in limba greaca...nu intelegeam exact ce spune, de ce canta John Lennon...in final am inteles si-am plans. Fusese impuscat...cu el murise un mare cantaret al vremii, dar muzica lui a ramas.

miercuri, 6 octombrie 2010

Mituri sau obsesii: soacrele si securistii

Soacrele si securistii sunt doua dintre miturile, sau obsesiile romanilor.

Soacrele, pentru ca exista dintotdeauna si sunt denumite si poame acre, iar securistii pentru ca au existat in mod oficial inainte de ’90, iar acum exista sub acoperire, cati mai traiesc…

Dar orice mit se poate si demitiza, deci am sa incerc sa fac acest lucru.

Incep cu soacrele…deci, nu este obligatoriu ca orice soacra sa fie geloasa pe viitoarea nora. De fapt aceasta atitudine este de-a dreptul prosteasca! Sunt convinsa ca exista si soacre normale, caci daca n-ar fi nu s-ar povesti…

Despre securisti acum: cu multi ani in urma am auzit o poveste frumoasa despre cum erau recrutati securistii prin anii ’50. Intrun cartier marginas al Bucurestiului traia o familie cu mai multi copii, fete si baieti. Ei aveau foarte multi prieteni, unul mai frumos ca altul. Obisnuiau sa se intalneasca seara, sa joace fotbal, sa mearga la dans, sa se dea in leagan, sa spuna povesti, sa-si faca ochi dulci unii altora.

Intro zi Gicu, unul dintre baietii bruneti, inalti, frumosi, cu mustata, a aparut seara imbracat in uniforma de armata…Toata adunarea a ramas blocata cand l-a vazut pe Gicu, fiul coanei Didina atat de falnic in uniforma aceea. Era fara chipiu, ca sa arate mai chipes…Ceilalti tineri au tabarat imediat pe el cu intrebari despre ce si cum, mai ales daca ar putea si ei sa-i urmeze exemplul. Si acesta a fost primul pas. Dupa aceea a inceput sa circule zvonul ca si Geo, Vania, Gelu si Victor s-au inrolat la securitate, iar acestia au povestit ca e bine acolo, dar ca atunci cand vor umbla pe strada in civil, va trebui sa te faci ca nu-i cunosti, pentru ca sunt in misiune. Deci asa erau securistii pe vremea aceea…cei mai frumosi baieti din cartier ajunsesera securisti. Este de la sine inteles ca aveau dosare solide: parintii erau muncitori, oameni simpli, fara averi, nu erau fii sau nepoti de chiaburi, de mosieri, de industriasi…Cei care erau respinsi de la recrutare deveneau dusmani, erau gelosi, se simteau frustrati. Mai tarziu, in anii ’60, ’70, ’80 recrutarile se faceau in licee, in facultati, in fabrici, in uzine, in CAP. Cineva imi povestea ca si printre profesori erau securisti, adica oameni recrutati sa studieze colegii, elevii si sa-si dea cu parerea. Nu toti securistii erau oameni rai. Unii faceau exces de zel, altii ramaneau oameni.

Prin anii ’80 securistii de cariera, colonei, generali isi plasau odraslele in locuri caldute: in ministere, in intreprinderile de comert exterior. Dupa un stagiu scurt, acestia erau plasati pe la ambasadele din strainatate, sau ajungeau repede sefi de serviciu, directori adjuncti, factori de decizie in marile intreprinderi.

In anul 1989 la Liceul Gheorghe Lazar erau clase intregi de copii de securisti. Copiii se mandreau nevoie mare cu statutul lor, cu parintii lor, al caror prestigiu facuse inconjurul liceului. In anul 1990, nici un copil nu se mai mandrea cu statutul lui, uitasera cu totii. Toti parintii devenisera niste oameni simpli, obisnuiti.

Nici copiii de securisti, colonei si generali, care lucrau in comertul exterior n-au mai suflat un cuvant in 1990 despre parintii lor. S-a sters totul cu buretele, s-a dat totul uitarii. Unii si-au creat propriile afaceri, altii au plecat din tara, altii au intrat in politica.

De altfel, ce rost ar mai avea ca acum, dupa douazeci de ani sa mai vorbim atat despre acest subiect…

(Poate, va urma)

Despre mine

Fotografia mea
Sunt un om obisnuit, dar cu pretentii.